A venit vremea să ne așezăm la masă cu bătrânul glob pământesc și să-i deslușim misterele. Câte țări sunt în lume? Câte relații oficiale de tip profesional, de natură juridică, economică sau de natură socială putem întreține noi, ca entități umane, cu ceilalți oameni de peste hotare?
Sunt sute de țări și mii de instituții cu care putem intra în contact. Sunt milioane de oameni care pășesc peste granițe zilnic. Toți acești oameni sunt obligați să întrunească anumite condiții pentru a lucra legal în străinătate, pentru a vizita o țară străină, pentru a studia într-un teritoriu străin sau pentru alte asemenea interacțiuni. Dintre toate acestea vom specifica azi o condiție majoră, anume posesia unor acte valide, oficial recunoscute de ambele țări, cea din care pleacă și cea în care sosește plimbărețul!
Pentru ca asemenea acte să fie recunoscute, în primul rând, trebuie traduse. Că doar nu o să cunoască John sau Mao Tzing Lin graiul istoric al neaoșului român, nu?
După ce le traduci, preferabil tot la o firmă de traduceri legalizate, cu ajutorul unor oameni cu o șchioapă mai multă experiență decât dumitale, trebuie ca autenticitatea lor să fie confirmată și trebuie ca o autoritate competentă să-și exprime oful cu privire la legalitatea acestui document. Cu alte cuvinte, acesta trebuie să fie întocmit conform unor norme și trebuie să fie autentic.
Acest lucru se face prin diverse metode, despre care am mai vorbit în articolele anterioare. Astăzi vorbim despre unul din aceste procedee, anume SUPRALEGALIZAREA.
Supralegalizarea reprezintă o procedură care se aplică documentelor ce urmează a fi folosite în relații oficiale cu state care nu sunt semnatare ale Convenției 12/5 – 1961 din cadrul Conferinței de la Haga.
Supralegalizarea se folosește pentru acele documente care nu pot primi APOSTILĂ. De asemenea, se folosește pentru a legaliza documente ce urmează a fi folosite în state care nu au semnat acorduri sau tratate de asistență juridică cu patria ta mamă.
Acest procedeu oferă o legalizare suplimentară a originalității, autenticității și legitimității persoanei semnatare a documentului.
Pentru a se întocmi acest proces, este nevoie ca actul să treacă prin următoarele etape:
- Odată ce actul a fost tradus de către un traducător autorizat de Ministerul Justiției și s-a legalizat la biroul unui notar public, se duce la Camera Notarilor și se aplică supralegalizarea.
- Va suporta supralegalizarea finală, oferită de către Ministerul Afacerilor Externe.
- După ce se îndeplinesc aceste proceduri, actele sunt duse la ambasadele statelor în care vor fi folosite pentru vizare.
Actele respective se pot preda autorităților în cauză personal sau prin delegat.
Ei bine, după toate aceste formalități, îți poți lua răvașul și-l poți îndesa în geanta cu de toate și poți porni liniștit către aventura vieții tale, în țara în care ai hotărât că-i musai să pășești.
Ai grijă de tine și drum bun! Noi te așteptăm și pentru alte traduceri ale documentelor cu mofturi oficiale!
Traduceri cu drag!